noutati
12.09.2014
Website-ul Primariei Hotarele este momentan in constructie. …

afla mai multe

date de contact
Primaria Hotarele
Judetul Giurgiu
E-mail:
primariahotarele@ymail.com
Telefon / Fax:
0246 / 247.205
obiective turistice din comuna Hotarele
Biserica parohială

Biserica se află în centrul satului Hotarele, la întretăirea şoselelor Hereşti-Greaca cu Isvoarele-Crivăţ, ambele şosele fiind pavate şi asfaltate şi se află incadrată între clopotniţă şi casa parohială.

Biserica de lemn anterioară

Contrucţia anterioară actualei biserici a fost biserica de lemn, construită între anii 1788-1790, din bârne, mică, învelită cu şindrilă şi a durat 100 de ani. A fost renovată în 1820 de preotul Stoian, cum singur mărturiseşte intr-o însemnare pe care o face pe o carte: „Să se ştie că am scris eu, preotul Stoian, dubovnic din Hotarele, că învrednicindu-mă milostivul Dumnezeu de am făcut sfânta biserică în două rânduri tot din nou şi cu toate cele de trebuinţă, că eu socotesc că voi muri şi degetele mele vor putrezi, iar această carte va trăi în veci şi cei ce vor ceti, mă vor pomeni 1820 – aprilie 15” (Penticostar Chirilic – 1800). Acestei biserici, care a fost foarte săracă în decoruri i s-a pictat tâmpla în anul 1836 de zugravul Dumitru Logofătul din satul Roata, Plasa Ogrezeni, Judetul Vlaşca, cum scrie el însuşi pe o Cazanie Chirilică ( Cazania- Buzău 1834). Din pictura acesta se păstrează două icoane la biserica parohiei noastre. Sunt icoane prasnicare. Despre ctitorul acestei biserici de lemn nu se ştie nimic. Se poate să se fi făcut la îndemnul proprietarului mosiei Hereşti, pe care se găsea biserica. Unii locuitori spun că mos Păun, Petre al Iancului, Petre Ilie şi Opău au construit acestă biserică.

După mărturia preotului Stoian, biserica de lemn s-a făcut a doua oara de el, din bârne aduse de la munte din judeţul Vâlcea. Acest preot a avut doi băieţi: Ion şi Stoian.

Biserica de zid

La 1891, locuitorii comunei, în frunte cu Stan Dumitru Păun şi cu arendaşul moşiei Hotarele, Temistocle Lecca, se hotăresc să facă o biserică mare de zid, cum cerea nevoia şi dezvoltarea comunei. Ei strică biserica de lemn şi încep alta nouă, care este cea actuală, făcută tot pe locul bisericii de lemn şi pe care o termină în anul 1894. Această biserică este construită din cărămidă, cu temelia tot din cărămidă şi învelită cu tablă. Are forma de cruce şi o suprafaţă de 180 metri pătraţi; este înaltă de 8 metri şi are două turle mari şi un fronton cu două turle mici de zid la faţadă şi un pridvor închis, construit ulterior în 1904. Învelitoarea are streşinile foarte mici. Are 7 ferestre din lemn de stejar, rotunde în partea superioară. Bolţile interioare sunt construite din scândură şi pornite de foarte de jos, de aceea şi ferestrele sunt aşezate la un nivel prea jos. Învelitoarea este foarte joasă şi urcă cu puţin deasupra zidurilor. Cele două turle mari sunt construite din cosaci de brad şi scândură învelite in tablă.

Catapeteasma bisericii este făcută din stejar şi anume din bârnele fostei biserici din lemn şi este aceiaşi şi astăzi. Strănile bisericii sunt tot de stejar şi din aceleaşi bârne de la fosta biserică de lemn. Pictura de la construcţia din 1891-1894 nu se cunoaşte. Se poate să fi stat nepictată până în 1912, când se pictează de către pictorul V. Mitescu, cu sfinţii pictaţi pe pânză şi aplicaţi pe pereţi, în număr de 20 bucăţi, încadraţi cu rame de ipsos făcute in forma de frunze de stejar. Meşterii acestei biserici nu se cunosc.

Construcţia bisericii a fost foarte slabă şi a avut nevoie de diferite reparaţii radicale. În anul 1928 preotul Ghe. Rădulescu a învelit-o din nou cu tablă foarte bună şi i-a făcut o subzidire la temelie. În anul 1936, preotul Petre Ţone i-a făcut o renovare generală: i-a consolidat temelia prin facerea unei centuri de beton la temelie, prin facerea unui trotuar de beton în jurul bisericii şi prin construirea unui alt soclu din cărămidă de presă, care s-a buceardat, precum şi prin turnarea unor plăci de mozaic pe jos, în interior. Deasemeni, s-a tencuit din nou în interior. Tot în interior s-au consolidat bolţile, care se stricaseră de ploi până la renovarea învelitoarei din 1928. Restaurarea făcută în 1936 a costat suma de 150.000 lei, din care staul a suportat sume de 50.000 lei.

După restaurarea din 1936, preotul Ţone i-a făcut o nouă pictură, între anii 1938-1939, în tehnică ulei şi în stil bizantin, foarte bogată în decoruri, având un brâu de sfinţi în medalioane, la naşterea bolţilor, având sfinţi pe pereţi, iar bolţile şi turla mare s-au pictat după technica nouă a picturii la această dată, foarte bogată în scene religioase, pictor fiind Arution Avachian şi Iob Agapiescu. Pictura din 1938 a costat suma de 200.000 lei, iar statul a ajutat cu sume de 50.000 lei. Sfinţii pictaţi în 1912, pe panouri se pânză şi în număr de 20 de bucăţi s-au dat jos şi se păstrează la muzeu parohiei.

În anul 1956, preotul Ţone i-a făcut o izolare a igrasiei la soclu, în interior, care a costat 6.500 lei. În anul 1957, tot preotul Petre Ţone a făcut o spălare şi completare a picturii, pictîndu-se cafasul, care rămăsese nepictat în 1938 şi imbogăţindu-se biserica cu sfinţi noi pe pereţi, icoane impărăteşti, pictate pe lemn şi 24 icoane prasnice, de pictorii Rudeanu, Ilie Arjoca, C. Selaru şi Ian Ciobănescu. Spălarea picturii a costat suma de 35.000 lei şi a fost strânsă numai din contribuţia enoriaşilor. Pictura catapetesmei este cea pictată în anul 1912 şi s-a găsit foarte bună, ca material şi pictură şi nu s-a schimbat, când s-a pictat şi replicat biserica, 1938 şi în 1957. În anul 1964 biserica a fost electrificată.

La biserica Hotarele ca obiecte cu valoare istorică, artisică şi documentară sunt:
          - Penticostar Chirilic – Bucureşti 1800
          - Cazanie Chirilică – Buzău 1834
          - Două icoane de lemn, 75/76 cm, Isus Hristos şi Maica Domnului, din anul 1865
          - Potir de argint – 1893
          - Cristelniţă de argint – 1898

Clopotniţa

Clopotniţa este construită de enoriaşi în anul 1902, din cărămidă şi invelită cu tablă. Este în stare bună, cu o suprafaţă de 32 mp intindere şi inălţime de 8 m. Are formă de paralelipiped, cu bază pătrată, cu trecere pe sub ea şi în partea de sud adăugată o cameră.

Casa parohială

Casa parohială este construită după planul Sf. Arhiepiscopii- tipoic mic B I – pe o suprafaţă de 90 mp, la care s-au adăugat ca anexe 3 camere mici. Casa parohială s-a construit de enoriaşi între anii 1934 – 1936, prin stăruinţa preotului Petre Ţone. Este construcţie de zid, format parter, cu temelia de beton şi învelită cu tablă. Construcţia este solită, fiind lucrată sub îndrumarea directă a Sf. Arhiepiscopii, architect fiind Ionescu Berechet. Casa parohială a costat 160.000 lei, agonisiţi numai din contribuţia şi munca enoriaşilor. Devizul a fost 340.000 lei. Se compune din 4 camere şi un pridvor în stil românesc. A fost electrificată în anul 1963.

Cimitirul

Mormintele aflate în curtea bisericii:
          - Preot Stoian sin Neculcea hirotonit la 12 februarie 1802 şi trăieste până la 1828
          - Preot Marin sin Dumitru ot Hotar, jud Ilfov, hirotonit la 12 martie 1828, trăieşte pâna la 1865
          - Preotul Herea
          - Preotul Ilie
          - Preotul Dobre de la Crivăţ
          - Preotul Anghel Niculescu din comuna Pietrele Vlaşca
          - Preotul Dumitru Iordăchescu slujeşte între anii 1895 – 1919
          - Preotul Gheorghe Rădulescu slujeşte de la 1 iulie 1919 până la 15 iunie 1931
          - Preotul Petre Ţone slujeşte de la 1 decembrie 1932 până în anul 1976
          - Preotul Petre Iancu slujeşte de la 1 august 1976 şi se află în funcţie
          - Preotul Cristian-Gabriel hirotomit la 13 noiembrie slujeste de la data de 6 decembrie instalat in functia de paroh

Menţiuni speciale

Din preoţii cunoscuţi că au slujit la această parohie, cea mai îndelungată activitate a avut-o preotul Petre Ţone, care a deservit parohia aproape 44 de ani. Pentru bogata şi rodnica activitate a fost distins de autorităţile bisericeşti cu rangul de Iconom Stavrofor, acordat în anul 1958 şi în anul 1961, cu Crucea Patriarhală.

După cutremurul din 04/03/1977, biserica parohiei Hotarele I a suferit numeroase avarii. Astfel, sub îndrumarea şi stăruinţa preotului Petre Iancu din com Hotarele jud Giurgiu, care slujeşte din 01/08/1976, lăcaşul sfintei biserici a fost refăcut complet, necesitând reparaţii majore, consolidare, restaurarea picturii (1980 - 1981). Tot în această perioada s-a ridicat din temelie clopotniţa de la intrare, deoarece aceasta s-a dărâmat în urma cutremurului.

De-a lungul anilor biserica a suferit mai multe inundaţii, în 1975 şi în 1984, care au dus la intrarea în degradare a acesteia. În urma celor două inundaţii din luna iulie 2002, biserica a suferit din nou numeroase avarii care necesită o reparaţie totală, din temelie. Inundaţiile s-au repetat în anul 2005, în urma cărora au fost distruse toate anexele, biserica fiind inundată până la înălţimea de 0.5 m., intrând într-o degradare totală. La această dată a fost inundată complet şi casa parohială.

În 2006 prin milostivirea Bunului Dumnezeu, învrednicindu-ne de înfiinţarea Sfintei Episcopii a Giurgiului, având la cârmă pe Înaltul Prea Sfinţitul Dr. Ambrozie, biserica Hotarele a fost vizitată de Vlădică Ambrozie care a văzut şi a constatat situaţia de fapt a bisericii, în urma atâtor inundaţii care au avut loc şi ne-a asigurat da tot sprijinul Sfinţiei Sale în refacerea Sfântului locaş.

Menţionăm faptul că biserica parohiei Hotarele I, până la renovarea generală din anul 1936 facută în timpul preotul Petre Ţone, a purtat hramul Sf. Dumitru, iar după aceea a primit hramul Sf. Cuv. Paraschiva.

Istoricul Bisericii Hotarele I a fost scris cu adousurile necesare, 08/12/2006 sub indrumarea preotului paroh Petre Iancu.